TX Nefario - шаблон joomla Форекс

Agenti Patogeni

Agentii patogeni (virusuri, microbi, paraziti) sunt prezenti, in mediul inconjurator, permanent, si sunt responsabili de aparitia bolilor infectioase. Solul contine milioane de bacterii pe centimetru cub, sporii fungilor sunt in aerul pe care il respiram, iar microorganismele sunt depozitate pe fiecare suprafata pe care o atingem, in activitatile zilnice. Este important de retinut ca doar acele microorganisme care pot duce la declansarea unor afectiuni, la nivelul organismului uman, poarta numele de agenti patogeni. Acestia sunt specializati in infectarea tesuturilor umane, unde se si reproduc, ducand la aparitia simptomelor de boala. Febra, starea de oboseala si toate celelalte semne date de infectie sunt  raspunsul imun al organismului, in incercarea sa de a riposta la actiunea agentilor patogeni. Maladiile infectioase pot sa apara sporadic (numai la unii indivizi, al caror sistem imunitar este slabit), epidemic (sunt afectate mai multe persoane, intr-un timp si un spatiu geografic bine delimitate), sau ca pandemii (sunt afectate foarte multe persoane, din mai multe spatii geografice, pe termen nedefinit). In istoria umanitatii, nenumarate epidemii/pandemii au avut consecinte dramatice: “Moartea neagra” (ciuma bubonica), provocata de o bacterie – Yersinia pestis – in secolul al XIV-lea, a afectat Asia si Europa, o treime din populatia celor doua continente gasindu-si sfarsitul, sase epidemii de holera, in secolul al XIX-lea, au fost devastatoare pentru populatia tuturor continentelor, in secolul al XX-lea, trei pandemii de gripa, dintre care “gripa spaniola” din 1918, a fost cea mai periculoasa, ucigand, in mai putin de jumatate de an, peste 20 de milioane de oameni.

Cum se transmit agentii patogeni?

Exista, din nefericire, foarte multe posibilitati, prin care aceste microorganisme daunatoare se pot transmite:

  • transmiterea prin intermediul picaturilor Pfluger – in momentul in care tusesti sau stranuti, fara sa-ti acoperi nasul si gura, nenumarate picaturi, aproape invizibile ochiului uman, sunt transmise in aer. In cazul in care ai o infectie, picaturile vor contine fie virusuri, fie bacterii, care vor fi inhalate de catre cei din jur. Afectiuni ca virusul gripal, tuberculoza si chiar simpla raceala sunt transmise in acest fel;
  • transmiterea directa a agentilor patogeni – anumite afectiuni pot fi transmise prin contactul direct cu pielea infectata, asa cum se intampla in cazul unor boli cu transmitere sexuala (ca herpesul genital sau diverse micoze);
  • transmiterea prin intermediul mancarurilor contaminate – in momentul in care consumi mancare cruda sau insuficient gatita, te poti contamina cu Salmonella;
  • transmiterea prin intermediul apei contaminate – consumul de apa din surse nesigure, netestate, poate duce la introducerea, la nivelul intestinelor, a microorganismelor raspunzatoare de aparitia holerei si chiar a dizenteriei amoebice;
  • transmiterea prin intermediul fluidelor corporale – agentii patogeni pot patrunde in organism prin intermediul fluidelor corporale, asa cum sunt sangele, sperma sau prin intermediul taieturilor si al zgarieturilor sangerande, dar si prin locul de patrundere a acelor medicale. Aceasta este calea de transmitere a afectiunilor precum hepatita si virusul HIV;
  • transmiterea prin intermediul vectorilor – un vector este reprezentat, de exemplu, de un animal care raspandeste boala de la o “gazda” la alta, fara ca el sa fie afectat. Cei mai importanti vectori sunt tantarii (care pot transmite malaria) si mustele de casa (pot transmite dizenteria);

Cresterea si inmultirea populatiilor agentilor patogeni

Populatiile patogene sunt alcatuite din bacterii, virusuri, helminti (viermi paraziti), prioni (proteinaceous infectious protein, care cauzeaza infectii ale creierului) sau fungi. In conditii optime, bacteriile se inmultesc prin diviziune, la fiecare 20 de minute, motiv pentru care marimea coloniei bacteriene se dubleaza in acest interval de timp. Teoretic, o astfel de colonie bacteriana se poate inmulti fara limita, daca are conditii favorabile, precum temperatura corespunzatoare a apei, aerului, radioactivitatea mediului ambiant (expunerea excesiva la raze UV), pH optim, oxigen suficient.

In cazul in care conditiile nu sunt indeplinite, diviziunea bacteriana poate dura pana la cateva zile. Fungii, microorganisme care provoaca micoze, cresc si ei foarte rapid in conditii ideale, nevoile lor fiind similare celor bacteriene, singura exceptie fiind cea legata de necesarul de oxigen, majoritatea fungilor putand creste si in conditii anaerobe. Agentii patogeni din categoria fungilor, asa cum este, de exemplu, candida, au o rata de crestere foarte mare, colonia dublandu-se odata cu fiecare crestere de 10 grade, a temperaturii. Cresterea exponentiala explica, in mare masura, evolutia rapida a bolii. Bacteriile determina aparitia simptomelor, pe masura ce organismul lupta impotriva toxinelor bacteriene. Totusi, frecvent, sistemul imun nu poate actiona suficient de repede pentru a putea stopa bacteriile, in momentul in care acestea patrund in organism. In cazul in care organismul vine in contact, pentru a doua oara, cu agentii patogeni, este pregatit, iar bacteriile sunt distruse inainte ca ele sa se inmulteasca si sa determine aparitia simptomelor. In conditii reale, rata de crestere a agentilor patogeni este mult mai mica, datorita factorilor care impiedica realizarea conditiilor ideale – lipsa hranei, lipsa oxigenului, formarea produsilor toxici, modificarile de pH etc.

Probioticele si  prebioticele

Probioticele sunt bacteriile benefice organismului, necesare in desfasurarea diverselor procese biologice (in intestin, stomac s.c.), iar prebioticele sunt zaharuri sau alte substante pe care organismul le preia din alimente (cereale, miere, ceapa, usturoi, anghinare etc.) si care favorizeaza mentinerea probioticelor. La nivelul intestinului, exista, in mod normal, 100 de trilioane de bacterii, insumand, ca greutate, aproximativ un kilogram si jumatate. Foarte multe dintre aceste bacterii sunt folositoare organismului uman – “bacterii bune”, care contribuie la digerarea corespunzatoare a alimentelor ingerate si la protejarea organismului de agentii patogeni. Exista insa si un numar destul de mare de bacterii daunatoare, care pot duce la aparitia unor afectiuni. In general, este indicata consumarea a cat mai multor alimente care stimuleaza cresterea bacteriilor intestinale benefice, asa cum se intampla in cazul consumului de legume (asparagus, banane, ceapa si rosii), cereale, iaurt, kefir etc. Imbolnaviri frecvente se produc din cauza unor agenti patogeni cu care organismul, din diverse motive, nu mai poate lupta. Dintre acestia, se pot mentiona:

  • Helicobacter pylori este una dintre bacteriile care colonizeaza mucoasa stomacului, fiind principala cauza a gastritei superficiale cronice, a gastritei cronice, a ulcerului peptic si a adenocarcinomului gastric. Aceasta infectie este in declin, in majoritatea tarilor vestice, datorita eficientei campaniilor de prevenire si a tratamentului individualizat, dar si datorita cresterii nivelului de igiena care previne re-infestarea. Cu toate acestea, in tarile aflate in curs de dezvoltare, lucrurile stau exact invers, in principal din cauza esecului tratamentului si a dezvoltarii rezistentei la medicamentele folosite. Descoperirea acestui agent patogen se datoreaza medicilor de origine australiana, Barry J. Marshall si Robin Warren, cei care au demonstrat ca gastrita si ulceratia stomacului sau a duodenului sunt provocate de infectia cu un bacil Gram negativ – Helicobacter pylori – si nu de catre stres sau alimentatia necorespunzatoare.
  • Escherichia coli (E.coli), descoperita de Theodor Escherich, bacteriolog german, in 1885, este o bacterie intestinala, care genereaza infectii urinare, diaree, gastro-enterite etc.
  • Staphylococcus aureus este bacteria patogena responsabila de intoxicatiile alimentare, respiratorii (pneumonii, bronsite), ale tesuturilor moi si ale pielii, de infectii generalizate (septicemii, meningite etc.).
  • Salmonella (numita asa dupa numele medicului veterinar care a descoperit-o, Daniel Elmer Salmon) este o enterobacterie foarte rezistenta si, de aceea, foarte periculoasa. Poate supravietui mai multe saptamani in mediu uscat si mai multe luni in apa. Salmonella este cauza cea mai raspandita a intoxicatiilor alimentare.
  • Yersinia enterocolitica este o bacterie descoperita pe la inceputul secolului al XX-lea, care poate cauza dureri abdominale, diaree, voma s.a.m.d. Se transmite, mai ales, prin alimentatie, prin consumul fructelor si legumelor nespalate sau prin intermediul celor congelate pentru o perioada prea lunga de timp si in conditii incorecte.

Chiar daca medicina a facut progrese remarcabile, si in prezent, populatia lumii este amenintata de numeroase boli provocate de agentii patogeni, cauzele fiind, in principal (mai ales in tarile subdezvoltate), malnutritia, igiena defectuoasa, lipsa apei potabile, locuintele insalubre etc.

Pe de alta parte, transporturile moderne, in mod deosebit cele aeriene, favorizeaza transmiterea bolilor infectioase, foarte rapid. Este cazul, de exemplu, al SRAS (Sindromul respirator acut sever), care, in   2003, care a pornit din China si a atins peste 8000 de cazuri in intreaga lume, intr-un timp foarte scurt.

Un alt “camp de batalie” este reprezentat de spitale, unde igiena deficitara favorizeaza dezvoltarea unor agenti patogeni rezistenti la antibiotice, cadrele medicale fiind adesea purtatoare ale acestora, fara a fi ele insele bolnave.

Organismul uman, daca este sanatos, instituie, prin natura sa, bariere fizice si chimice in calea agentilor patogeni periculosi. El trebuie insa ajutat prin:

  • igiena riguroasa;
  • vaccinuri (care ofera protectie contra rujeolei, rubeolei, poliomielitei, oreionului, gripei, hepatitei B, tetanosului  etc.);
  • alimentatie sanatoasa;
  • cand este cazul, medicatie adecvata.